TĂBĂNÁȘ, tăbănașe, s. n. (Reg.) Cireadă mică, cârd. – Cf. tabun. Vezi definitia »

FUȘTÁȘ, fuștași, s. m. (În Țară Românească și în Moldova) Soldat înarmat cu o fuște, care făcea parte din garda personală a domnilor până în sec. XIX; lăncier. – Fuște + suf. -aș. Vezi definitia »

pițúș! interj.(reg.; adesea repetat) pis! Vezi definitia »

CARETÁȘ s. m. meseriaș care face carete. (< caretă + -aș) Vezi definitia »

COCOLÓȘ, cocoloașe, s. n. Bucată dintr-o substanță căreia i s-a dat o formă aproape sferică; bulgăre, boț¹, ghemotoc. ♦ Bulgăre mic și compact de faină, de mălai etc. rămas întărit (și nefiert) într-o mâncare care nu a fost bine amestecată. [Pl. și: (m.) cocoloși] – Probabil formație onomatopeică. Vezi definitia »