FERONÍCHEL s. n. aliaj de fier și nichel. (< fr. ferronickel) Vezi definitia »

SPANIÉL s. m. câine de vânătoare care stârnește vânatul fără a face aret. (< germ. Spaniel, fr., engl. spaniel) Vezi definitia »

STOLNICÉL, stolnicei, s. m. (În evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) Dregător domnesc, subaltern al stolnicului, care strângea dijma din pește. – Stolnic + suf. -el. Vezi definitia »

VORNICÉL, vornicei, s. m. 1. Slujbaș subaltern al vornicului (1), însărcinat cu judecarea pricinilor mai mici de prin județe și sate. 2. (Înv.) Vornic (2). 3. Flăcău însărcinat cu poftirea și cinstirea oaspeților la nunțile țărănești, cu conducerea alaiului nunții, cu anunțarea darurilor și cu rostirea orației de nuntă; vornic (3). – Vornic + suf. -el. Vezi definitia »

UNICÉL, -ÍCĂ, unicei, -ele, s. m. și f. (Pop.) Termen de alintare pentru o persoană dragă. – Din unic + suf. -el. Vezi definitia »