AGROGRAFÍE s. f. descriere sistematică a terenurilor cultivate. (< agro- + -grafie²) Vezi definitia »

AXIOLOGÍE s. f. Disciplină filozofică având drept obiectiv studiul valorilor (morale). [Pr.: -xi-o-] – Din fr. axiologie. Vezi definitia »

POMOLOGÍE s. f. Știință agricolă care se ocupă cu studiul morfologic al speciilor și soiurilor de pomi și de arbuști fructiferi; p. ext. cultivarea pomilor fructiferi; pomicultură. – Din fr. pomologie. Vezi definitia »

ELECTROGRAVIMETRÍE s. f. metodă de analiză cantitativă bazată pe depunerea prin electroliză a unui metal la catod și prin cântărirea substanței depuse. (< fr. électrogravimétrie) Vezi definitia »

COMBINÁȚIE s.f. 1. Reunire, îmbinare, combinare. ♦ Reacție prin care se unesc elemente chimice și se formează un corp compus, cu alte proprietăți fizice și chimice. 2. (Fam.) Aranjament, plan; calcul. [Gen. -iei, var. combinațiune s.f. / cf. it. combinazione, lat. combinatio]. Vezi definitia »