ALUNGÍ, alungesc, vb. IV. 1. Refl. A se mări în lungime, a se lungi, a se întinde (subțiindu-se). ♦ A se subția. 2. Tranz. A prelungi, a întinde. – După fr. allonger. Vezi definitia »

BUCEGI, masiv muntos în extremitatea estică a Carpaților Meridionali, între Valea Prahovei la E, pe care o domină printr-un abrupt de peste 1.000 m, și Valea Dîmboviței la V. Are aspect de podiș înalt, de c. 2.000 m. Evidente urme ale glaciațiunii cuaternare (Valea Gaura, Valea Cerbului) și frecvente fenomene periglaciare („Sfinxul”, nișe nivale, rîuri de pietre, grohotișuri, stîncile sub formă de ciuperci – „Babele” etc.). Alt. max.: 2.505 m (vf. Omu). Obiective turistice: Peștera Ialomiței, Cheile Tătarului, Zănoagei și Orzei, „Sfinxul”, „Babele”; cabane, hoteluri. Pe B. urcă linii de teleferic de la Sinaia și din Bușteni. Stație meteorologică de ordinul I (vf. Omu); pîrtii de bob și schi. Vezi definitia »

șomoiogí, șomoiogésc, vb. IV (reg.) 1. (despre paie, cârpe) a face șomoiog, a strânge ghem. 2. a freca cu nu șomoiog. Vezi definitia »

MUGÍ, pers. 3 mugește, vb. IV. Intranz. I. (Despre unele animale cornute) A scoate sunete prelungi, caracteristice; a zbiera, a rage. II. P. anal. 1. (Despre oameni) A striga puternic; a urla, a răcni. 2. (Despre unele instrumente muzicale, unelte etc.) A produce (prin lovire, frecare, explozie etc.) sunete puternice, supărătoare. ♦ (Despre arme de foc) A bubui puternic. 3. (Despre ape și despre vânt) A vui puternic; a urla. [Prez. ind. pers. 3 și: múge] – Lat. mugire. Vezi definitia »

BOIAGI (BOIADJI), Mihail G. (c. 1780-c. 1845, n. Buda), cărturar aromân. Autor al unei gramatici a dialectului aromân scrisă în română (cu alfabet latin), greacă și germană. Vezi definitia »