POMIȚÉL, pomiței, s. m. (Reg.) Grădină în care se cultivă, la un loc, zarzavat, flori și pomi. – Din pom + suf. -iț-el. Vezi definitia »

PRÂSNÉL, prâsnele, s. n. 1. Jucărie mică făcută din lemn, din os, din metal, cu un vârf ascuțit și care se rotește pe o suprafață plană; titirez, sfârlează. ◊ Expr. (Sprinten sau iute) ca prâsnelul (sau ca un prâsnel) = foarte iute, sprinten, ager. ♦ Fig. Copil mic (sau om mic de statură) și foarte vioi. 2. Capătul (conic) inferior al fusului de tors, care face ca fusul să se învârtească mai ușor. 3. Partea interioară a fusului morii, fixată într-una din pietrele acesteia. [Var.: prisnél s. n.] – Pristen (reg. „prâsnel” < bg.) + suf. -el. Vezi definitia »

BEL, beli, s. m. Unitate de măsură a nivelului de intensitate sonoră. – Fr. bel. Vezi definitia »

CĂIERÉL, căierele, s. n. (Rar) Diminutiv al lui caier. [Pr.: că-ie-] – Caier + suf. -el. Vezi definitia »

LIENOCÉL s. n. hernie a splinei. (< fr. liénocèle) Vezi definitia »