ZIDÍ, zidésc, vb. IV. Tranz. 1. ~; (Fig.) A imagina, a plăsmui. El zidea în închipuire o altă lume. Vezi definitia »

pofidí, pofidésc, vb. IV (înv.) a pretexta. Vezi definitia »

sledí, sledésc, vb. IV (înv.) 1. (refl.) a urma (pe cineva). 2. a arăta calea; a îndruma (pe o cale). Vezi definitia »

ÎNRUDÍ, înrudesc, vb. IV. Refl. recipr. 1. A fi sau a deveni rudă cu cineva; a se înnemuri. 2. Fig. A avea caractere (esențiale) comune cu cineva sau cu ceva. – În + rudă. Vezi definitia »

sferdí, sferdésc, vb. IV (reg.) 1. (despre obiecte de lemn, de piatră) a tăia în așchii. 2. a (se) zgâria. Vezi definitia »