ETÁLĂ s. f. apa staționară dintre flux și reflux. (< fr. étale) Vezi definitia »

BLĂNĂREÁSĂ, blănărese, s. f. Femeie care lucrează sau vinde blănuri. – Din blănar + suf. -easă. Vezi definitia »

TEȘITÚRĂ, teșituri, s. f. 1. Tăietură piezișă făcută într-un copac (pentru a-l doborî ). ♦ Suprafață teșită a unui obiect (neted). ♦ (Tehn.) Suprafață conică obținută prin operația de teșire. 2. Ciot, buturugă. – Teși + suf. -tură. Vezi definitia »

FOTODERMATÓZĂ s.f. Dermatoză provocată de expunerea pielii la razele solare. [< fr. photodermatose]. Vezi definitia »

MOȘULÍCĂ, moșulici, s. m. (Fam.; folosit adesea ca apelativ) Moșuleț. – Moș + suf. -ulică. Vezi definitia »