Definita cuvantului prăvălac
prăvălác, prăvăláce, s.n. (înv. și reg.) 1. povârniș, pantă, coastă. 2. (în loc. adv.) de-a prăvălacul = de-a dura, de-a berbeleacul, de-a rostogolul, peste cap. 3. tăvălug; cilindru; rolă.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu prăvălac
BIPÁC s. n. (cinem.) 1. pachet de două pelicule cu emulsiile în contact, fiecare sensibilă la altă culoare pentru o singură expunere. 2. procedeu de filmare combinată, având ca scop efectuarea unor trucaje dificile. (< engl. bipack) Vezi definitia »
BOLLIAC, Cezar (1813-1881, n. București), poet și publicist român. Participant la Revoluția de la 1848, susținător al Unirii Principatelor și al reformelor sociale. Remarcabil gazetar, a publicat intens la „Popolul suveran”, „Buciumul”, „Trompeta Carpaților”. Poezie socială („Din poeziile lui Cezar Bolliac”, „Colecțiune de poezii vechi și noi”), exprimînd o sensibilitate patetică. Teoretician al poeziei militante, precursor al criticii literare românești. Traduceri, însemnări de călătorie. Preocupări de arheologie și numismatică. Vezi definitia »
hogeác (reg.) s. n., pl. hogeácuri Vezi definitia »
TIC-TÁC interj. Cuvânt care imită sunetul ritmic al ceasornicului, bătăile inimii etc. ♦ (s.n.) Tic-tacul ceasornicului. [< fr. tic-tac, germ. Ticktack]. Vezi definitia »
CRAC2, craci, s. m. (Pop.) 1. Piciorul omului de la coapsă până la călcâi. ♦ Fiecare dintre cele două părți ale pantalonilor, ale ițarilor, ale salopetei, ale treningului etc. 2. Crăcană (I 1). 3. Creangă, ramură, cracă. 4. Ramificație a unui deal; picior de deal sau de munte. 5. Ramificație a unei ape curgătoare. – Din bg. krak. Vezi definitia »