TĂTĂROÁICĂ, tătăroaice, s. f. Femeie din neamul tătarilor (1); tătarcă (1), tătăriță. – Tătar + suf. -oaică. Vezi definitia »

ALICUÁNTĂ adj. parte ~ = mărime care nu este cuprinsă de un număr exact de ori într-un întreg. (< fr. aliquante) Vezi definitia »

BÉRMĂ s. f. întăritură pentru consolidarea unui taluz, făcută din pământul rezultat prin săparea șanțului. (< fr. berme, germ. Berme) Vezi definitia »

SUBPREFECTÚRĂ, subprefecturi, s. f. 1. Funcția de subprefect. ♦ Local unde era instalat sediul subprefectului. 2. (În vechea organizare administrativă) Plasa administrată de un subprefect. ♦ Comună servind subprefectului ca reședință; sediu de plasă. – Sub¹- + prefectură (după fr. sous-préfecture). Vezi definitia »

PEDOSFÉRĂ s.f. Stratul solidificat de la suprafața solului, care servește ca izvor de hrană pentru plante. [< fr. pédosphère, cf. gr. pedon – sol, sphaira – sferă]. Vezi definitia »