Definita cuvantului bou
bóu (-ói), s. m. – 1. Taur castrat. – 2. Bour. – 3. Instrument muzical popular. – 4. Tont, imbecil. – Mr., megl. bou, istr. bowu. Lat. *bŏvum, formă populară de la bŏvem (Pușcariu 213; REW 1225; Candrea-Dens., 170; DAR); cf. it. bove, bue prov. b(u)ou, fr. boeuf, sp. buey, port. boi, cat. bou. Cf. boar, bour. Dim. boișor, boulean, bouleț; boicuș s. m. (pasăre, Aegithalus pendulinus, Aegithalus castaneus).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bou
CAVÓU s. n. construcție funerară (sub pământ) în care se depun morții. (< fr. caveau) Vezi definitia »
BISTRÓU s. n. mic local în care se servesc aperitive, băuturi (răcoritoare). (< fr. bistro) Vezi definitia »
LINGÓU s. n. bloc de metal sau aliaj obținut prin turnare într-o lingotieră. (< fr. lingot) Vezi definitia »
POTÓU s.n. Linia de plecare și de sosire la alergările de cai. [Pl. -uri. / < fr. poteau]. Vezi definitia »
GHETÓU s. n. cartier al unui oraș în care erau forțați să trăiască evreii din unele țări. ◊ cartier al unui oraș unde era (este) obligat să trăiască un grup al populației de o anumită rasă, naționalitate sau religie, ca urmare a discriminării. (< it., fr. ghetto) Vezi definitia »