RAZ, razuri, s. n. 1. Rangă. 2. Unealtă formată dintr-o bară rotundă și scurtă de oțel, cu tăiș lățit și ascuțit la un capăt, folosită de tâmplari, dulgheri etc. – Din scr. raz. Vezi definitia »

CABÁZ, cabazi, s. m. (Înv.) Om poznaș, glumeț. – Tc. [hok]kabaz. Vezi definitia »

RĂGÁZ, (rar) răgazuri, s. n. 1. Timp liber, disponibil pentru a face ceva. ♦ Amânare, păsuire. 2. Perioadă de întrerupere a unei activități; odihnă; repaus. ◊ Loc. adv. Fără (de) răgaz = fără întrerupere, necontenit. ♦ Liniște, tihnă, pace. – Et. nec. Vezi definitia »

aragaz, aragaze s. n. (adol.) băiat grăsuț / sedentar / stângaci Vezi definitia »

cabáz (cabázi), s. m. – Bufon, paiață. Tc. hokkabaz (Șeineanu, II, 69; Lokotsch 880). Înv. – Der. cabazlîc, s. n. (glumă) din tc. hokkabazlik (Roesler 593). Vezi definitia »