CĂRÁRE, cărări, s. f.1. Drum îngust pe care se poate umbla numai cu piciorul; p. gener. drum. ◊ Loc. adv. Pe toate cărările = în tot locul, pretutindeni, la tot pasul. ◊ Expr. A umbla pe două cărări = a se clătina în mers; a fi beat. A-i tăia (sau a-i închide) cuiva cărarea (sau cărările) = a opri pe cineva să facă sau să continue un drum. A-și îndrepta cărările = a apuca într-o direcție. A-i scurta (cuiva) cărările = a omorî (pe cineva) 2. Linie obținută prin despărțirea în două a părului de pe cap. – Lat. carraria. Vezi definitia »

PASPOALÁRE, paspoalări, s. f. Acțiunea de a paspoala și rezultatul ei. – V. paspoala. Vezi definitia »

cântare, cântări s. f. 1. denunț, trădare. 2. mărturisire. Vezi definitia »

DEMONETIZÁRE s.f. Acțiunea de a (se) demonetiza. [< demonetiza]. Vezi definitia »

abreviére s. f. faptul de a abrevia. ♦ cuvânt, titlu etc. abreviat; abreviație. (< abrevia) Vezi definitia »