VIEȚUITÓR, -OÁRE, viețuitori, -oare, adj. (Înv. și pop.) Care viețuiește; (care este) în viață, viu. ♦ (Substantivat, f.) Vietate, ființă. [Pr.: -țu-i-] – Viețui + suf. -tor. Vezi definitia »

ELECTROFÓR s. n. aparat de laborator cu care se demonstrează apariția electricității prin frecare sau prin influență. (< fr. électrophore) Vezi definitia »

ELEVATÓR s.n. 1. Instalație pentru transportul materialelor pe verticală sau aproape pe verticală la o oarecare distanță; ascensor. 2. (Med.) Instrument pentru îndepărtarea din țesuturi a unor elemente dure. [Pl. -oare. / cf. fr. élévateur, germ. Elevator]. Vezi definitia »

PLUMBIȘÓR, plumbișori, s. m. (Rar) Diminutiv al lui plumb (2). – Plumb + suf. -ișor. Vezi definitia »

GRÂUȘÓR s. m. 1. Diminutiv al lui grâu; grâuleț. 2. (Bot.; pop.) Untișor. [Pr.: grâ-u-] – Grâu + suf. -ușor. Vezi definitia »