caftangíu, caftangíi, s.m. (înv.) slujbaș al Curții domnești care prezenta caftanul și-l așeza pe spatele celui onorat cu titlul boieresc de către domnitor. Vezi definitia »

-TÉRIU Element secund de compunere savantă cu semnificația „animal”, „fiară”. [Pron. -riu. / < it. -terio, fr. -thèrium, cf. gr. therion]. Vezi definitia »

NÚNȚIU s.m. Prelat-ambasador al papei într-o țară străină. [Pron. -țiu, var. nunciu s.m. / cf. germ. Nuntius, it. nunzio < lat. nuntius – mesager]. Vezi definitia »

CENUȘÍU, -ÍE, cenușii, s. n., adj. 1. S. n. Culoare obținută prin suprapunerea în diferite proporții a culorilor alb și negru; sur, gri. 2. Adj. De culoarea cenușii; gri, bozafer. 3. Adj. Fig. Șters, lipsit de expresivitate. – Cenușă + suf. -iu. Vezi definitia »

FLORILÉGIU, florilegii, s. n. Culegere antologică de fragmente literare; crestomație. – Din it. florilegio, fr. florilège. Vezi definitia »