APETÉNȚĂ s. f. (Livr.) Tendință a cuiva către ceea ce îi poate satisface nevoile, înclinațiile etc. naturale. – Din fr. appétence. Vezi definitia »

ACUPRESÚRĂ s. f. (Med.) Metodă terapeutică care constă în presarea sau masarea unor puncte ale tegumentului cu activitate biologică deosebită; presupunctură. – Din germ. Akupressor. Vezi definitia »

IÚXTĂ s. f. v. juxtă. Vezi definitia »

ANASÁRCĂ s. f. Inflamație generalizată de lichid seros în țesutul conjunctiv subcutanat, care apare în unele boli de inimă, de rinichi, de ficat etc.; anasarhie. – Din fr. anasarque, germ. Anasarka. Vezi definitia »

VISCÓZĂ s. f. substanță siropoasă, din celuloză prin acțiunea unei soluții de carbon, la prepararea unor fire textile artificiale. (< fr. viscose) Vezi definitia »