CONFRĂȚÉSC, -EÁSCĂ, confrățești, adj. (Neobișnuit) De confrate. – Confrate + suf. -esc. Vezi definitia »

furésc, fureáscă, adj. (înv.) de fur, de hoț, hoțesc. Vezi definitia »

DUȘMĂNÉSC, -EÁSCĂ, dușmănești, adj. (Înv.) Al dușmanilor, privitor la dușmani. ♦ Dușmănos. – Dușman + suf. -esc. Vezi definitia »

GROTESC, â��Ă� I. adj. De un comic exagerat; caraghios, nenatural; ciudat, bizar. II. s. n. 1. Categorie esteticĂ� reflectând realitatea, contrar sublimului, în forme fantastice, bizare, monstruoase. 2. Gen de ornamentație de origine romanĂ�, reintrodus în epoca Renașterii, din picturĂ� sau sculpturĂ� decorativĂ� cu figuri grotești. 3. LiterĂ� de tipar fĂ�rĂ� piciorușe, din combinații cu arce și segmente de dreaptĂ�. III. s. f. (teatru) Gen de comedie. -Din fr. Grotesque, it. Grottesco Vezi definitia »

SPITALICÉSC, -EÁSCĂ, spitalicești, adj. Care aparține spitalului, privitor la spital. – Din spital + suf. -icesc. Vezi definitia »