ILEGALÍSM s.n. Caracter ilegal; ilegalitate. [Cf. fr. illégalisme]. Vezi definitia »

ANTIVEDÉTISM s. n. atitudine a unui artist, sportiv opusă vedetismului. (< anti- + vedetism) Vezi definitia »

FENIANÍSM s. n. concepția, mișcarea fenienilor. (< fr. fenianisme) Vezi definitia »

SEMANTICÍSM s. n. (Astăzi rar) Curent neopozitivist care, pornind de la problemele filozofice ridicate de formalizare, contestă caracterul obiectiv al cunoașterii la nivelul treptei raționale. – Din rus. semantițizm. Vezi definitia »

EMINESCIANÍSM s. n. moment distinct al istoriei literare, marcat de Mihai Eminescu, expresie a geniului poporului român, spirit enciclopedic, universal, care, prin originalitate, prin simțul absolut al limbii și al muzicalității poetice, a dat o maximă strălucire romantismului românesc. ◊ tendința de a prelua și cultiva teme și motive eminesciene. (< eminescian + -ism) Vezi definitia »