scul (-luri), s. n. – Legătură de fire în formă de colac. Ngr. σϰουλί „furcă”, σϰουλίδι „scul” (Cihac, II, 697; Roesler 575; Gáldi 249). Vezi definitia »

CONVENTÍCUL s.n. (Rar) Adunare secretă (adesea ilegală). [< lat. conventiculum, cf. fr. conventicule]. Vezi definitia »

a-și pierde compasul expr. a pierde simțul măsurii. Vezi definitia »

Iluminísmul (mișcare culturală) s. propriu n. Vezi definitia »

a-l apuca bâțul expr. a fi agitat / surescitat Vezi definitia »