RACOLÁJ, racolaje, s. n. Faptul de a racola; racolare. – Din fr. racolage. Vezi definitia »

BARIOLÁJ s. n. (muz.) executarea rapidă a unei succesiuni de sunete, trecând alternativ de la o coardă la alta. (<fr. bariolage) Vezi definitia »

METALIMBÁJ s.n. Orice sistem lingvistic cu ajutorul căruia este posibil să se analizeze simbolurile și structurile unei limbi naturale; metalimbă. [Cf. it. metalinguaggio, fr. métalangage]. Vezi definitia »

GHIDÁJ s.n. Dispozitiv mecanic care obligă o piesă mobilă să se deplaseze după o anumită direcție. ♦ Conducerea și darea explicațiilor necesare de către o persoană competentă într-un muzeu, într-o expoziție etc. [< fr. guidage]. Vezi definitia »

COLMATÁJ s.n. Colmatare. [< fr. colmatage]. Vezi definitia »