ICONOCLASTÍE s. f. caracter, atitudine de iconoclast. (< fr. iconoclastie) Vezi definitia »

TRANSCRÍE, transcriu, vb. III. Tranz. 1. A scrie din nou (pe altă foaie) un text fără modificări, a face o copie scrisă; a copia. ♦ A înscrie, a înregistra, a copia un act, o convenție etc. într-un registru public special. 2. A transpune în scris un text dintr-un alfabet în altul, de pe o bandă de magnetofon etc. ♦ A nota în scris (cu semne speciale) elementele unui grai, ale unui dialect etc. 3. A prelucra o bucată muzicală scrisă pentru un anumit instrument sau pentru o anumită voce, spre a fi cântată la alt instrument sau de altă voce. – Din fr. transcrire (după scrie). Vezi definitia »

DUPLICÁȚIE s. f. 1. duplicare. 2. prezența în dublu exemplar a unui segment cromozomial într-un stoc haploid. (< fr. duplication, lat. duplicatio) Vezi definitia »

cinghíe (cinghíi), s. f. – 1. Harfă. – 2. Dansatoare orientală. – Mr. cinghie. Tc. çenk „harfă”, çenci „persoană care cîntă la harfă sau dansează” (Lokotsch 392a); cf. bg., sb. cencija, v. it. cenghi (Battisti, II, 851). – Der. cinghiasă, s. f. (dansatoare). Sec. XVI. Vezi definitia »

IDIOȚÍE s. f. debilitate mintală congenitală maximă. ◊ (fam.) neghiobie, prostie, tâmpenie. (< fr. idiotie) Vezi definitia »