Definita cuvantului dispozitiv
DISPOZITÍV, dispozitive, s. n. 1. Ansamblu de piese legate între ele într-un anumit fel (de obicei imobil) și care îndeplinește o funcție bine determinată într-un sistem tehnic. ◊ (Electron.; în sintagma) Dispozitiv optoelectronic = dispozitiv care are proprietatea de a transforma un semnal luminos într-unul electric sau invers. 2. Dispunerea pe teren a trupelor în vederea unei acțiuni de luptă sau a unei deplasări; p. ext. (concr.) trupele astfel dispuse pe teren (împreună cu zona în care se află). 3. Parte finală a unei hotărâri judecătorești, în care se arată soluția dată litigiului (și unele dispoziții accesorii). – Din fr. dispositif.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu dispozitiv
COERCITÍV, -Ă, coercitivi, -e, adj. (Livr.) Care are puterea, dreptul de a constrânge. – Din fr. coercitif. Vezi definitia »
chiv, chívuri, s.n. (înv.) cub, zar. Vezi definitia »
FRECVENTATÍV, -Ă adj. (Gram.; despre verbe) Care arată o repetare a unei acțiuni. V. iterativ. [< lat. frequentativus, cf. (verba) frequentativa]. Vezi definitia »
ABREVIATÍV, -Ă adj. Care marchează o abreviere. [Cf. it. abbreviativo, fr. abréviatif]. Vezi definitia »
PREZUMTÍV, -Ă adj. Socotit ca probabil; ipotetic. ♦ (Gram.; despre timpuri sau moduri) Care arată o acțiune probabilă. [Cf. lat. praesumptivus, it. presuntivo, fr. présomptif]. Vezi definitia »