Definita cuvantului prijinitor
prijinitór, prijinitoáre, s.m. și f. 1. (înv.) sprijinitor, susținător, protector. 2. băț cu care se sprijină sarcina de lemne când e purtată pe umeri. 3. tavă de pământ, îngustă și lungă, în care se frig cârnații.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu prijinitor
REVÍZOR, -OÁRE s.m. și f. Cel care revizuiește, care face revizii, care controlează (ceva). ♦ (Poligr.) Corector. ♦ (În trecut) Inspector al școlilor primare dintr-un județ. [Cf. fr. réviseur, germ. Revisor]. Vezi definitia »
CORUPĂTÓR, -OÁRE, corupători, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care corupe. – Corupe + suf. -ător. Vezi definitia »
SEMITÂRÂTÓR, -OÁRE, semitârâtori, -oare, adj., s. f. (Plantă) cu tulpina întinsă parțial pe pământ. – Semi- + târâtor. Vezi definitia »
PATINATÓR, -OÁRE s. m. f. sportiv care practică patinajul. (< patina1 + tor) Vezi definitia »
TURGÓR s.n. 1. (Biol.) Stare de ușoară tensiune a unei celule, a unui organ ori a unui țesut animal sau vegetal datorită bogăției de lichide; turgescență. 2. Umflare, plinătate. [< fr., lat. turgor, it. turgore]. Vezi definitia »