Definita cuvantului mediator
MEDIATÓR, -OÁRE adj. 1. (Despre planuri sau drepte) Perpendicular pe mijlocul unui segment de dreaptă. 2. Factor intermediar de mediere și transmitere a unui semnal nervos sau umoral de la un organ la altul. ◊ Mediator chimic = substanță chimică eliberată de terminațiile nervoase pentru transmiterea fluxului nervos. // s.m. și f. Cel care face o mediație între doi adversari; împăciuitor, mijlocitor, intermediar. [Pron. -di-a-. / cf. fr. médiateur, lat. mediator].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu mediator
ANEMOHIDROCÓR, -Ă adj., s. f. (plantă) ale cărei semințe sunt răspândite prin intermediul vântului și al apei. (< fr. anémo-hydrochore) Vezi definitia »
SINEGÓR s.m. Apărător în justiție, la vechii greci. ♦ Avocat public însărcinat să apere legile împotriva reformelor propuse. [< fr. synégore, gr. synegoros]. Vezi definitia »
GÂLCEVITÓR, -OÁRE, gâlcevitori, -oare, adj., s. m. și f. (Pop.) (Om) certăreț. – Gâlcevi + suf. -tor. Vezi definitia »
PLASATÓR, -OÁRE, plasatori, -oare, s. m. și f. Persoană care plasează pe spectatori la locurile lor în sălile de spectacol. ♦ Persoană care plasează sau vinde mărfuri, bunuri etc. – Plasa + suf. -tor. Vezi definitia »
CROITÓR, croitori, s. m. 1. Meseriaș sau muncitor care croiește și coase haine. 2. Insectă mare, de culoare neagră, cu antene lungi, care trăiește mai ales pe stejar, degradând lemnul (Cerambyx cerdo). 3. Mușchi lung al coapsei, situat între osul iliac și fața internă a tibiei (prin a cărui contracție se produce încrucișarea picioarelor). [Pr.: cro-i-] – Croi2 + suf. -tor. Vezi definitia »