antenă, antene s. f. 1. informator 2. lucrător SRI 3. (la pl.) urechi Vezi definitia »

STRONGILÓZĂ s.f. Boală parazitară cauzată de strongil și caracterizată prin tulburări digestive și uneori respiratorii. [< fr. strongylose]. Vezi definitia »

HÁNSĂ s.f. (Ist.) Asociație, companie comercială din evul mediu. [< germ. Hansa, cf. fr. hanse]. Vezi definitia »

HOMOSFÉRĂ s. f. (Geogr.) Strat al atmosferei care se întinde de la suprafața pământului până la aproximativ 100 km înălțime, caracterizat prin omogenitatea componenței sale. [Var.: omosféră s. f.] – Din fr. homosphère. Vezi definitia »

strígă (-gi), s. f. – 1. Cucuvea (Stris flamnea). – 2. Fluture (Acherontia atropos). – 3. Vrăjitoare, duh rău. – Mr. strigă. Lat. strῑga (Diez, Gramm., I, 21; Cihac, I, 266; Tiktin; REW 8308; cf. Cihac, II, 705; Pascu, I, 161; Philippide, II, 655), cf. alb. štrigë „vrăjitoare”; it. strega. – Der. strigoi, s. m. (apariție fantomatică); strigoaică (var. strigoaie), s. f. (sufletul unei femei moarte care se transformă în fantomă); strigoaie (var. stirigoaie, știrigoaie, steregoaie), s. f. (plantă, Veratrum album); strigoiaș, s. m. (fluture mic, Botys margaritalis). Din rom. trebuie să provină slov. štriga, štrigno, pol. strzyga, strzygonia (Candrea, Elemente, 409). Vezi definitia »