Definita cuvantului mercur
MERCÚR s.n. Metal argintiu, foarte dens și mobil, care se prezintă în stare lichidă la temperatura normală; hidrargir; (pop.) argint-viu. [< fr. mercure, germ. Merkur].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu mercur
SILÚR2 s. m. pește de apă dulce din regiunile calde, care are șase mustăți în jurul gurii. (< fr. silure, lat. silurus) Vezi definitia »
AZÚR I. s. n. 1.. albastrul cerului. 2. culoarea albastru-deschis. II. adj. ca azurul. (< fr. azur) Vezi definitia »
ATLANTOZÁUR s.m. (Pal.) Dinozaurian mezozoic uriaș, asemănător cu brontozaurul. [Pron. -za-ur. / < fr. atlantosaure, cf. Atlas – titan, gr. sauros – șopârlă]. Vezi definitia »
TELÚR s. n. metaloid alb-albăstrui cu proprietăți asemă-nătoare celor ale sulfului. (< fr. tellure) Vezi definitia »
CEAMBÚR, ceambururi, s. n. (Înv.) Detașament (tătăresc) trimis (sau plecat) să prade. ◊ Expr. (Pop.) A bate ceamburul = a umbla fără rost, a bate drumurile; a pierde vremea, a sta degeaba. – Din ucr. čambul. Vezi definitia »