Definita cuvantului brazdă
brázdă (brázde), s. f. – 1. Fîșie îngustă de pămînt tăiată și răsturnată cu plugul. – 2. Răzor, teren însămînțat, terasă. – 3. Bulgăre de pămînt. – 4. Polog. – Mr., megl. brazdă. Sl. brazda (Miklosich, Lexicon, 42; Slaw. Elem., 15, Cihac, Berneker 75); cf. bg., sb. brazda, rus. borozdá. Der. brăzda (var. brăzd(u)i, brezda, îmbrăzda), vb. (a trage brazde: a tăia); brăzdar, s. n. (fierul plugului); brăzdător, s. n. (brăzdar); brăzdătură, s. f. (brazdă); brăzdoi, s. n. (brazdă greșită).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu brazdă
SLẮVINĂ, slăvini, s. f. (Reg.) Canea. – Sb. slavina. Vezi definitia »
BRODEÁLĂ, brodeli, s. f. (Pop. și fam.) Faptul de a o brodi, de a o nimeri; nimereală. ◊ Loc. adv. La brodeală = la nimereală, la întâmplare; întâmplător. – Brodi + suf. -eală. Vezi definitia »
TOPSICĂTÚRĂ, topsicături, s. f. (Pop., în descântece) Rană, mușcătură infectată, înveninată. – Din topsica + suf. -(ă)tură. Vezi definitia »
GHERÍLĂ s. f. Denumire dată războiului de partizani în Spania și în țările Americii Latine; p. ext. mică trupă de partizani. [Var.: guerílă s. f.] – Din fr. guérilla, sp. guerrilla. Vezi definitia »
DIENCEFALÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a diencefalului. [< fr. diencéphalite]. Vezi definitia »