CAZUÍSTIC, -Ă I. adj. bazat pe cazuistică. II. s. f. 1. parte a moralei stoice, talmudice, scolastice și iezuite care încerca să rezolve cazurile de conștiință, dându-le interpretări meșteșugite. 2. (peior.) justificare a unor practici imorale prin subtilități logice; (p. ext.) ingeniozitate, abilitate (în argumentarea unor teze îndoielnice). 3. sistem de investigații, analize și practici având la bază cazuri particulare, individuale. 4. (med.) ansamblu de cazuri de boală de un anumit profil, studiate și tratate. (< fr. casuistique) Vezi definitia »

TRAFÍC s.n. 1. Transport de mărfuri sau de persoane raportat la o anumită cale de comunicație și la un interval de timp dat. 2. Activitate economică având drept scop schimbul de mărfuri și de alte valori. ♦ Comerț ilicit. ♦ Trafic de influență = negociere a trecerii de care se bucură cineva pe lângă o persoană influentă, făcută în scopul unui câștig personal ilicit. [< fr. trafic, cf. it. traffico]. Vezi definitia »

STOCÁSTIC ≠ determinist. Vezi definitia »

TEOCRÁTIC, -Ă adj. Referitor la teocrație. [< fr. théocratique]. Vezi definitia »

HERCÍNIC, -Ă adj. (Geol.) Care aparține unor formații orogenetice din paleogenul târziu. ◊ Catenă hercinică = lanț de munți formați în carbonifer, întinzându-se din Asia Centrală și traversând Europa. [Cf. fr. hercynien]. Vezi definitia »