halardeală, halardeli s. f. (deț.) șmecherie. Vezi definitia »

MÁXIMĂ s.f. Gândire formulată concis, exprimând un principiu, o normă de conduită etc.; aforism, adagiu. [< lat. maxima, fr. maxime]. Vezi definitia »

mútră (mútre), s. f. – 1. Față, mină, chip. – 2. Strîmbătură, grimasă, schimonoseală. – 3. Fasoane, nazuri. – Mr. mutră. Ngr. μοῦτρον (Tiktin; Gáldi 212), cf. bg. mutra, sl. motriti (a privi) › mr. mutrescu, megl. măntres, mutriri (a privi). – Der. mutros, adj. (năzuros). Vezi definitia »

STÉBLĂ, steble, s. f. (Pop.) Tulpină; lujer; ramură. ♦ Mănunchi. – Din sl. stĩblĩ. Vezi definitia »

STRÂNSURÍCĂ s. f. (Rar) Diminutiv al lui strânsură (I 2). Vezi definitia »