LINIÁȚIE s. f. aspect vărgat al unor roci efuzive, produs de paralelismul mineralelor închise care s-au regrupat în benzi lungi pe direcții de scurgere. (< lat. lineatio) Vezi definitia »

zoogeníe s. f., art. zoogenía, g.-d. zoogeníi, art. zoogeníei Vezi definitia »

HIBRIDÁȚIE s. f. (Rar) Hibridare. – Din fr. hybridation. Vezi definitia »

HIPERCRINÍE s.f. (Med.) Secreție excesivă a unei glande endocrine. [Gen. -iei. / < fr. hypercrinie, cf. gr. hyper – peste, krinein – a secreta]. Vezi definitia »

HIPOPATOLOGÍE s. f. Disciplină care studiază defectele și bolile cailor. – Din fr. hippopathologie. Vezi definitia »