DESCOMPÚNERE s. f. 1. acțiunea de a (se) descompune. 2. reacție chimică în urma căreia o substanță cu o structură mai complicată trece în substanțe cu molecule mai simple sau în elementele din care era compusă. (< descompune) Vezi definitia »

ALARMÁRE s.f. Acțiunea de a (se) alarma. [< alarma]. Vezi definitia »

AUTOUTILÁRE s.f. Acțiunea de a autoutila; autodotare. [< autoutila]. Vezi definitia »

CLIȘÁRE s.f. Acțiunea de a clișa; clișaj. [< clișa]. Vezi definitia »

ÎMBLÂNZÍRE s. n. Acțiunea de a (se) îmblânzi și rezultatul ei. – V. îmblânzi. Vezi definitia »