Definita cuvantului procurație
procuráție, procuráții, s.f. (înv.) 1. procură, împuternicire legalizată, oficială; mandat, delegație. 2. împuternicire pe care o avea un epitrop.

Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu procurație
TRIZOMÍE s. f. apariție a unui cromozom supranumerar. (< fr. trisomie) Vezi definitia »
PSEUDOGAMÍE s. f. 1. dezvoltare a embrionului din ovulul nefecundat în urma excitației produse de polenizarea stigmatului. 2. fuzionare a două nuclee vegetative. (< fr. pseudogamie) Vezi definitia »
CLEPTOFOBÍE s.f. Teamă patologică de a nu fi victima unui furt. [Gen. -iei. / < fr. cleptophobie]. Vezi definitia »
MICROSOCIOLOGÍE s.f. 1. Curent pozitivist în sociologia contemporană care consideră în spirit idealist-subiectiv că factorul fundamental al vieții sociale îl constituie relațiile afective din cadrul unor microgrupuri sau dintre membrii unor grupuri diferite. 2. Studiul microgrupurilor. [< fr. microsociologie]. Vezi definitia »
MIONEVRALGÍE s.f. Nevralgie musculară. [Pron. mi-o-, gen. -iei. / < fr. myonévralgie]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z