PALEOETNOLOGÍE s.f. Știință care se ocupă cu studierea popoarelor dispărute. [Gen. -iei. / < fr. paléoethnologie, cf. gr. palaios – vechi, ethnos – popor, logos – studiu]. Vezi definitia »

DOCIMAZÍE s.f. 1. Cercetare care se făcea în vechea Atenă asupra cetățenilor care urmau să primească diferite funcții. 2. Cercetare a cauzelor unui deces prin probe speciale de laborator. 3. Disciplină care determină proporția de metale utilizabile conținute de minereuri. [Gen. -iei. / < fr. docimasie, gr. dokimasia]. Vezi definitia »

REÁCȚIE s.f. 1. Faptul de a reacționa; atitudine, manifestare ca răspuns la ceva. 2. Răspuns nemijlocit al materiei vii la acțiunea unui excitant. 3. Transformarea uneia sau a mai multor substanțe chimice cu ajutorul unor agenți externi sau al altor substanțe chimice. 4. Efect egal și de sens contrar, opus cauzei care produce o acțiune. ♦ Reacție nucleară = ansamblu de fenomene prin care un nucleu atomic ciocnit de o particulă grea sau de un foton suferă o schimbare a structurii sale. ◊ Reacție în lanț = proces care se poate reînnoi prin el însuși pentru că o parte a produsului e întotdeauna în stare a reimpulsiona reacția. [Gen. -iei, var. reacțiune (3) s.f. [în DN]. / cf. fr. réaction, germ. Reaktion, rus. reakțiia]. Vezi definitia »

PUBALGÍE, pubalgii, s. f. Afecțiune dureroasă a pubisului (simfizei pubiene) și a mușchilor sau a tendoanelor din apropiere. Vezi definitia »

GASTROPATÍE s.f. Denumire generică a bolilor de stomac. [Gen. -iei. / < fr. gastropathie, cf. gr. gaster – stomac, pathos – boală]. Vezi definitia »