Definita cuvantului propăgăciune
propăgăciúne s.f. (înv.) 1. transmitere sau extindere a unei boli, a unei infecții; propagare. 2. recomandare cu insistență a unor principii, teorii, metode etc.

Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu propăgăciune
CONVERSAȚIÚNE s. f. v. conversație. Vezi definitia »
APLECĂCIÚNE s. f. (Înv.) Aplecare. – Din apleca + suf.-(ă)ciune. Vezi definitia »
SECȚIUNE s. f. 1. faptul de a secționa; tăietură într-un corp, sistem tehnic etc. ◊ curbă prin intersectarea unei suprafețe cu un plan. ◊ suprafață din întretăierea dintre un plan și un sistem tehnic sau natural. 2. desen, forma și dimensiunile unei secțiuni (1) printr-o construcție sau element de construcție, printr-o piesă, un corp etc. 3. (mat.) intersecție a două mulțimi. 4. (lingv.) locul de întâlnire al protezei cu apodoza într-o perioadă (2). (< fr. section, lat. sectio) Vezi definitia »
POȚIÚNE s. f. medicament lichid care se ia în doze mici pe cale bucală. (< fr. potion, lat. potio) Vezi definitia »
AVULSIÚNE s. f. Rupere de către ape a unei bucăți (mari) de mal din pământul aparținând unui proprietar și alipirea acestuia la pământul altui proprietar riveran. [Pr.: -si-u-] – Fr. avulsion. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z