Definita cuvantului concertant
CONCERTÁNT, -Ă, concertanți, -te, adj. Cu caracter de concert (1). ◊ Simfonie concertantă = simfonie în care două sau mai multe instrumente au, alternativ, un rol dominant în orchestră. Voce concertantă = voce principală cu caracter solistic-virtuos într-un ansamblu coral. – Din fr. concertant.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu concertant
AGRAVÁNT, -Ă, agravanți, -te, adj. Care agravează. ◊ Circumstanțe agravante = circumstanțe care agravează vina unui acuzat. – Fr. aggravant (lat. lit. aggravans, -ntis). Vezi definitia »
FONDÁNT, -Ă I. adj. care se topește (în gură). ♦ bomboană ~ă (și s. f.) = bomboană cu fondant (II, 3). II. s. m. 1. aditiv care formează împreună cu altă substanță un compus cu punctul de topire inferior punctului de topire al componenților. 2. medicament care ajută la reducerea unei inflamații. 3. compoziție aromatică asemănătoare șerbetului, rezultată prin fierberea unui amestec de zahăr, apă și glucoză, ca umplutură pentru bomboane etc. (< fr. fondant) Vezi definitia »
LABIRINTODÓNT, labirintodonți, s. m. (La pl.) Grup de amfibieni fosili din triasic, ai căror dinți au încrețituri sinuoase; (și la sg.) animal din acest grup. – Din fr. labyrinthodontes, engl. labyrinthodonta. Vezi definitia »
DILATÁNT, -Ă, dilatanți, -te, adj. Dilatator. ◊ (Substantivat) Ceea ce servește pentru a dilata. – Din fr. dilatant. Vezi definitia »
CULMINÁNT, -Ă adj. care culminează. ♦ punct ~ = momentul de cea mai mare încordare al unei acțiuni. (< fr. culminant) Vezi definitia »