PARTÉR, partere, s. n. 1. Parte a unei clădiri situată la nivelul solului (sau puțin deasupra lui); totalitatea încăperilor situate în această parte a clădirii. 2. Parte a unei săli de spectacole cuprinsă între scenă și fundul sălii. ♦ Totalitatea spectatorilor care ocupă locurile din această parte a sălii. 3. Parte dintr-o grădină sau dintr-un parc rezervată cultivării florilor sau a gazonului. – Din fr. parterre. Vezi definitia »

POTAJÉR, -Ă adj. v. potager. Vezi definitia »

gáșper (gáșperi), s. m. – Țigan. – Var. gașpar. De la Gaspar, unul din cei trei magi (DAR; Șeineanu, Semasiol., 174; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 179). – Der. gașperiță, s. f. (țigancă); ghesperiță, s. f. (vrăjitoare). Vezi definitia »

BĂRBIÉR s.m. Frizer. [< it. barbieri]. Vezi definitia »

AUGER [ojé], Pierre Victor (1899-1993), fizician francez. Prof. univ. la Paris. Contribuții în spectroscopie. A descoperit fenomenul de emisie a unor electroni secundari rapizi, la bombardarea atomilor cu electroni de energii joase (Efectul A.). Vezi definitia »