fălăluí, fălăluiésc, vb. IV refl. (reg., înv.) a se lăuda excesiv. Vezi definitia »

ZBLENDUÍ, zblenduiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A zgudui, a clătina. – Bleandă + suf. -ui (după zgudui). Vezi definitia »

vătuí² (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vătuiésc, imperf. 3 sg. vătuiá; conj. prez. 3 să vătuiáscă Vezi definitia »

îmbuiguí, îmbúigui și îmbuiguiésc, vb. IV refl. (înv.) a se rătăci. Vezi definitia »

VÂRFUÍ, vârfuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A face vârf unei grămezi. 2. A umple până sus un vas, un recipient etc.; a face să fie plin ochi. 3. Fig. (Despre munți, culmi etc.) A-și înălța, a-și profila vârful. – Vârf + suf. -ui. Vezi definitia »