PROCLAMÁȚIE, proclamații, s. f. Text oficial prin care se aduce la cunoștința publică un fapt de mare importanță și de interes general; declarație scrisă prin care se face un apel în vederea unei acțiuni importante; proclamare. [Var.: (înv.) proclamațiúne s. f.] – Din fr. proclamation, lat. proclamatio, -onis. Vezi definitia »

VRĂJITORÍE, vrăjitorii, s. f. Faptul de a face vrăji; îndeletnicirea vrăjitorului. – Vrăjitor + suf. -ie. Vezi definitia »

păuríe s.f. (reg.) 1. agricultură; plugărie. 2. (cu sens colectiv) țărănime; plugărime. Vezi definitia »

ORNITOMANȚÍE s.f. (Ant.; la romani) Prezicere a viitorului după zborul păsărilor. [Gen. -iei. / < fr. ornithomancie, cf. gr. ornis – pasăre, manteia – ghicire]. Vezi definitia »

SUBALIMENTÁȚIE s. f. Subalimentare. – Sub¹- + alimentație (după fr. sous-alimentation). Vezi definitia »