RUBÁRBĂ, rubarbe, s. f. (Bot.) Revent. – Din fr. rhubarbe. Vezi definitia »

TÁVĂ, tăvi, s. f. 1. Obiect plat de metal, de material plastic, de lemn, având forme și dimensiuni diferite și marginile puțin ridicate, pe care se aduc la masă cele necesare pentru servit; tabla, tablă¹ (5). ♦ Vas de tablă sau de fier smălțuit, cu marginile ridicate, în care se coc la cuptor anumite mâncăruri și prăjituri. 2. (Reg.; în expr.) A da pe cineva tavă (sau tava) = a tăbărî asupra cuiva. 3. (Reg.) Șervețel brodat care se așterne pe o tavă (1) sau ca ornament pe o mobilă. [Var.: (reg.) tavá s. f.] – Din tc. tava. Cf. bg. tava. Vezi definitia »

a ciupi la nota de plată expr. (d. ospătari) a încărca în mod fraudulos nota de plată a clientului. Vezi definitia »

1.Fiintă cicălitoare. Vezi definitia »

BUTADIÉNĂ, butadiene, s. f. Substanță chimică din clasa hidrocarburilor nesaturate, care se prezintă ca un gaz incolor, insolubil în apă și care se utilizează la prepararea cauciucurilor sintetice, a lacurilor etc. [Pr.: -di-e-] – Din fr. butadiène. Vezi definitia »