Definita cuvantului miraculos
MIRACULÓS, -OÁSĂ adj. Supranatural, minunat. ♦ Care face minuni. ♦ Uimitor, uluitor, extraordinar. // s.n. Toate elementele supranaturale care intervin în basme; supranatural. [Cf. fr. miraculeux, lat. miraculosus].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu miraculos
HLEIÓS, -OÁSĂ, hleioși, -oase, adj. (Reg.; despre terenuri) Lutos, clisos. [Pr.: hle-ios] – Hlei + suf. -os. Vezi definitia »
LICENȚIÓS, -OÁSĂ adj. Necuviincios, imoral, libertin. [Pron. -ți-os. / cf. fr. licencieux, lat. licentiosus]. Vezi definitia »
GRAȚIÓS, -OÁSĂ, grațioși, -oase, adj. 1. Plin de grație (1), de gingășie, de farmec. 2. (Înv.) Binevoitor, prietenos. [Pr.: -ți-os] – Din lat. gratiosus, it. grazioso. Cf. fr. gracieux. Vezi definitia »
TORTUÓS, -OÁSĂ adj. 1. răsucit în spirală; cu curbe repezi. ◊ (fig.; despre exprimare, gândire) întortocheat, încâlcit, complicat; penibil. 2. (fig.; despre acțiuni, fapte) ascuns, viclean. (< fr. tortueux, lat. tortuosus) Vezi definitia »
NECĂCIÓS, -OÁSĂ adj. v. înecăcios. Vezi definitia »