REFÚZNIC, -Ă, refúznici, -e, s. m. și f. 1. (În fosta U.R.S.S.) Cetățean sovietic, cu precădere evreu, căruia i s-a refuzat dreptul de a emigra din Uniunea Sovietică. 2. Persoană care refuză să se supună anumitor legi sau ordine, în special ca acțiune de protest. (cf. engl. refusenik < traducere parțială a rus. otkaznik < otkaz = refuz + suf. -nik) [MW] Vezi definitia »

CELULÓZIC, -Ă adj. care conține celuloză. (< fr. cellulosique) Vezi definitia »

ECOLÓGIC, -Ă, ecologici, -ce, adj. Care aparține ecologiei, privitor la ecologie. – Din fr. écologique. Vezi definitia »

HIPOACÚZIC, -Ă s.m. și f. Suferind de hipoacuzie; surd. [Cf. fr. hypoacousique]. Vezi definitia »

PLÁSTIC² s. n. Masă de exploziv fabricat cu un amestec de cauciuc sintetic și un plastifiant. Bombă cu plastic. – Din fr., engl. plastic. Vezi definitia »