Definita cuvantului brusture
brústure (brústuri), s. m. – 1. Plantă, lipan (Lappa). – 2. Varietate de năsturel, Veronica Beccabunga. – 3. Lumînărică, Petasites officinalis. – Var. brustur, brustan, brostan, brusc(ăl)an. Mr. bruștură. Sl. broštĭ (T. Papahagi, Etimologii, București, 1940), cu sing. reconstruit pe baza pl. brusturi, ca ciucure, fagure etc. REW 1097 indică, însă cu rezerve, etimonul incert lat. ūstŭlāre. După Gamillscheg, Rom. germ., II, 250, de la un gepidic *brustilô „mătase” (› germ. Borste, fr. bosse), ipoteză încă și mai incertă. Este posibil să aibă vreo legătură cu comel. bruskandol „hamei”, caz în care ar putea fi un cuvînt alpin.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu brusture
(?) BOLDARE, boldări, s.f. (Inform.) Acțiunea de a bolda și rezultatul acesteia. Vezi definitia »
DETAȘÁRE s. f. acțiunea de a (se) detașa; timpul și locul unde este detașat cineva. (< detașa) Vezi definitia »
AUTENTIFICÁRE, autentificări, s. f. Acțiunea de a autentifica. [Pr.: a-u-] Vezi definitia »
pentru zile negre (pop. – d. economii) pentru situații imprevizibile, pentru momente grele. Vezi definitia »
ÎNCLEȘTÁRE, încleștări, s. f. Acțiunea de a (se) încleșta și rezultatul ei. ♦ Contracție. – V. încleșta. Vezi definitia »