Definita cuvantului brut
brut (brútă), adj. – Neprelucrat, ordinar, necizelat. Fr. brut. – Der. brută, s. f., din fr. brute; brutal, adj., din fr. brutal; brutalitate, s. f., din fr. brutalité; brutaliza, vb., din fr. brutaliser; abrutiza, vb., din fr. abrutir, tratat ca în echivalența simbol-simboliza, general-generaliza etc.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu brut
GHERMESÚT, ghermesuturi, s. n. (Înv.) Numele unei țesături fine de mătase. [Var.: ghermeșít s. n.] – Din tc. germsud. Vezi definitia »
neputút, -ă, adj. (înv.) care nu se poate, nu este cu putință; imposibil. Vezi definitia »
MAMÚT I. s. m. 1. mamifer erbivor fosil înrudit cu elefantul, adaptat la un climat rece. 2. (fig.) lucrare, edificiu, construcție, întreprindere, organizație de proporții foarte mari; colos. II. adj. inv. (fig.; despre întreprinderi, organizații etc.) de mari proporții. (< fr. mammouth) Vezi definitia »
BLACK-OUT [BLEC-ÁUT] s. n. (mil.) măsură de apărare antiaeriană prin camuflaj total; întuneric complet. ◊ (fig.) a face ~ = a păstra tăcere completă. (< fr. black-out) Vezi definitia »
ARGONAÚT s. m. 1. (mit.; pl.) eroi antici greci care au plecat în Colchida (pe corabia „Argo”) în căutarea lânii de aur. 2. (fig.) navigator îndrăzneț. 3. moluscă cefalopodă din mările calde. (< fr. argonaute, gr. argonautes) Vezi definitia »