HUDICIOÁRĂ, hudicioare, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui hudiță. – Hudiță + suf. -ioară. Vezi definitia »

TÓCĂ s.f. 1. Acoperământ pentru cap, fără boruri, purtat în trecut de avocați sau de magistrați. 2. Pălărioară fără boruri sau căciuliță pe care o poartă femeile. [< fr. toque, cf. it. tocco]. Vezi definitia »

FILÁNDRĂ s. f. pată opacă în masa sticlei, rezultată din turnare. (< fr. filandre) Vezi definitia »

PÁMBLICĂ s. f. v. panglică. Vezi definitia »

a lua la poceală expr. a bate foarte tare pe cineva desfigurîndu-l. Vezi definitia »