BĂLĂȘTIOÁGĂ, bălăștioage, s. f. (Reg.) Băltoagă. – Et. nec. Vezi definitia »

RÁITĂ, raite s. f., interj. 1. S. f. (Fam.) Parcurgere a unui drum fără oprire (mari), trecere în grabă pe undeva, vizită scurtă. 2. Interj. (Înv.; în forma raita) Cuvânt de recunoaștere rostit de paznicii de noapte, când se apropiau unul de altul. – Din magh. rajta. Vezi definitia »

AUTOUTILITÁRĂ, autoutilitare, s. f. Autovehicul pentru transportul unor produse de uz curent. [Pr.: a-u-to-u-] – Auto² + utilitar. Vezi definitia »

SÁLȚĂ², salțe, s. f. Vulcan noroios. – Din it. salsa. Vezi definitia »

EXISTÉNȚĂ s. f. 1. faptul de a exista. ◊ viață. 2. categorie filozofică fundamentală, natura, materia, realitatea obiectivă. ♦ ~ socială = categorie fundamentală a materialismului istoric desemnând latura materială și cea spirituală a vieții sociale; mijloacele de trai. (< fr. existence, lat. existentia) Vezi definitia »