PÁLĂ³, pale, s. f. (Înv.) Paloș. – Din tc. pala. Vezi definitia »

DISCIPLÍNĂ, (2) discipline, s. f. 1. Totalitatea regulilor de comportare și de ordine obligatorii pentru membrii unei colectivități. ♦ Ordine; spirit de ordine, deprindere cu o ordine strictă. 2. Ramură a unei științe; p. gener. Știință. – Din fr. discipline, lat. disciplina. Vezi definitia »

NAIÁDĂ s. f. (mit.) nimfă a izvoarelor și a râurilor. ◊ (fig.) femeie foarte frumoasă, grațioasă. (< fr. naïade) Vezi definitia »

VIRULÉNȚĂ s.f. Însușirea de a fi virulent; gradul de intensitate infecțioasă a unei boli. [Cf. fr. virulence, lat. virulentia]. Vezi definitia »

IOBĂGÍȚĂ, iobăgițe, s. f. (Pop.) Soție sau fiică de iobag. – Iobag + suf. -iță. Vezi definitia »