CURTENÉSC, -EÁSCĂ adj. de curte. ◊ (despre poezia erotică a evului mediu și a Renașterii) care exprimă un adevărat cult pentru femeie. (< curtean + -esc) Vezi definitia »

PĂMÂNTÉSC, -EÁSCĂ, pământești, adj. 1. De pe pământ, specific pământului; terestru. ♦ P. ext. Propriu omului; omenesc; fizic, trupesc. 2. Băștinaș, autohton. 3. Laic; civil. – Pământ + suf. -esc. Vezi definitia »

pădurărésc, pădurăreáscă, adj. (înv.) care există în pădure. Vezi definitia »

UBUÉSC, -Ă, ubuéști, adj. Cu caracter comic, crud și laș. ♦ (p. ext.) Grotesc. (cf. fr. ubuesque) Vezi definitia »

GROTÉSC, -Ă I. adj. de un comic exagerat; caraghios, nenatural; ciudat, bizar. II. s. n. 1. categorie estetică reflectând realitatea, contrar sublimului, în forme fantastice, bizare, monstruoase. 2. gen de ornamentație de origine romană, reintrodus în epoca Renașterii, din pictură sau sculptură decorativă cu figuri grotești. 3. literă de tipar fără piciorușe, din combinații cu arce și segmente de dreaptă. III. s. f. (teatru) gen de comedie. (< fr. grotesque, it. grottesco) Vezi definitia »