podoímă¹, podoíme, s.f. (reg.) 1. bârnă de sprijin pe care stă capătul de jos al fusului care învârtește piatra alergătoare a morii de apă; grindă, punte, posadă. 2. piesă de sprijin pentru manivela care transmite mișcarea roții la joagăr. Vezi definitia »

fală, laudă, stefanie, înfumurare, mândrie. Vezi definitia »

OSÉTĂ s.f. Limbă iraniană vorbită în regiunea Caucaz. (cf. fr. ossète) Vezi definitia »

JOIMĂRÍȚĂ, joimărițe, s. f. Ființă imaginară cu înfățișare de femeie respingătoare, despre care se credea în popor că pedepsește, în noaptea care precedă Joia Mare, pe fetele și femeile tinere leneșe la tors sau la dărăcit. ◊ Fig. (Pop.) Femeie foarte urâtă. – Joi + mare + suf. -iță. Vezi definitia »

TĂRĂGĂIÁLĂ s. f. v. tărăgăneală. Vezi definitia »