boscorodí (désc, -ít), vb. – 1. A face farmece. – 2. A bombăni, a bodogăni. Mag. boszorkányos „a face farmece” (Drăganu, Dacor., V, 322; Scriban). – Der. boscoroadă, s. f. (bombăneală); boscorodeală, s. f. (bombăneală). Rut. bozkoróditi care, după Bogrea, Dacor., IX, 795, este sursa cuvîntului rom., pare mai curînd că provine de la el. Vezi definitia »

CIORDÍ, ciordesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A fura (lucruri mărunte); a șterpeli. – Din țig. cior (part. ciordiom). Vezi definitia »

glodí (glodésc, glodít), vb. – 1. A freca, a rade. – 2. A strînge. Sl. glodati „a rade” (DAR). Vezi definitia »

budí, budésc, vb. IV (reg.) a ascunde. Vezi definitia »

dobîndí (-désc, -ít), vb. – 1. A cîștiga, a obține. – 2. (Înv.) A obține victoria, a învinge. – 3. A obține, a căpăta. Sl. dobyti, dobǫdǫ „a cîștiga” (Miklosich, Slaw. Elem., 16; Cihac, II, 96). – Der. dobîndă, s. f. (înv. și Trans., cîștig, folos; profit, utilitate; sumă plătită pentru un împrumut), deverbal; dobînditor, s. m. (persoană care dobîndește ceva). Mag. debonda „dobîndă” pare a proveni din rom. (Edelspacher 12), ca și dobanda în limba bulgarilor din Trans. (Miklosich, Sprache, 121). Cf. dobitoc. Vezi definitia »