crug-cruguri s.n. (inv.) 1. Orbita a Lunii sau a unei planete. Expresie: crugul cerului (sau ceresc) = bolta cereasca. 2. Ciclu solar sau lunar. – Din rus., scr. krug Sursa este DEX'98, Ed. a II a !!! Vezi definitia »

BATJOCORÍ, batjocoresc, vb. IV. Tranz. A face pe cineva sau ceva de râs, de rușine, de ocară; p. ext. a umili, a înjosi. ♦ A necinsti o femeie [Var.: (reg.) batjocurí vb. IV] – Din batjocură. Vezi definitia »

CUMETRÍ, cumetresc, vb. IV. Refl. recipr. (Pop.) A se înrudi cu cineva printr-o relație de cumetrie, a deveni cumătru (1) cu cineva. – Din cumătru. Vezi definitia »

conjuncturi, s.f. Concurs de imprejurări. Vezi definitia »

DEFERÍ vb. IV. tr. 1. A acorda, a da, a conferi (un titlu, onoruri etc.). 2. A trimite în judecată, a supune spre judecare în fața justiției. ◊ A deferi jurământ = a cere cuiva, în lipsă de alte probe, să jure în fața justiției. [P.i. defér. / < fr. déférer, lat. deferre]. Vezi definitia »