pici, pici, adj. m. (reg.) miop. Vezi definitia »

PERCI- elem. „biban”. (< fr. perci-, cf. lat. perca) Vezi definitia »

gherghéci (-i), s. m. – 1. Varietate de mușcată (Geranium pratense). – 2. Plantă (Erodium cicutarium). – Var. gherghetin. Bg. gergeč „biban” (Scriban). Pentru semantism, cf. celălalt nume al plantelor, ciocul berzii sau pliscul cucoarei. Vezi definitia »

puricí, puricésc, vb. IV (reg.) 1. (despre șipci, cuișoare sau pene de lemn) a bate în pereții sau în bârnele unei case, pentru a fixa tencuiala sau lutul; a fixa cu purici (pietre). 2. (despre bucăți mici de cărămidă sau de piatră) a lipi pe pereții noi ai unei case, pentru a le mări rezistența. Vezi definitia »

trăbîcí (-ce), s. n. – Balistă, piesă înv. de artilerie. It. trabucco (Tiktin), probabil prin intermediul pol. sau mag. Sec. XVII, înv. Este dubletul lui trabuc, s. n. (țigară), din germ. Trabuko. Vezi definitia »